PERSPICÁCE, adj. invar. (Despre oameni) Care este înzestrat cu o minte ageră, pătrunzătoare, care este capabil să surprindă și să înțeleagă ceea ce scapă majorității; ascuțit (la minte), ager; (despre mintea sau manifestările oamenilor) care dovedește agerime, pătrundere, subtilitate, istețime, finețe spirituală; pătrunzător. – Din fr. perspicace.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSPICÁCE adj. invar. 1) (despre persoane) Care este dotat cu spirit pătrunzător; capabil să pătrundă ușor în esența lucrurilor; profund. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește spirit de pătrundere; cu finețe spirituală; pătrunzător; subtil; sagace. /<fr. perspicace
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSPICÁCE adj. invar. Isteț, ager la minte, pătrunzător. [< fr., it. perspicace, cf. lat. perspicax].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSPICÁCE adj. inv. înzestrat cu minte ageră; pătrunzător, isteț. (< fr. perspicace)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSPICÁCE adj. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascuțit. (Un spirit ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perspicáce adj. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink