PERPLEXITÁTE s. f. Stare a celui perplex; surprindere, uimire amestecată cu nedumerire; uimire, dezorientare (a cuiva, în față unei situații neașteptate, dificile, confuze). – Din fr. perplexité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

PERPLEXITÁTE ~ăți f. Stare a celui perplex. /<fr. perplexité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERPLEXITÁTE s.f. Dezorientare; surprindere, nedumerire. [Cf. fr. perplexité, lat. perplexitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERPLEXITÁTE s. f. surprindere, uimire; stupefacție. (< fr. perplexité, lat. perplexitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PERPLEXITÁTE s. 1. v. uimire. 2. v. buimăceală. 3. v. dezorientare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perplexitáte s. f., g.-d. art. perplexității; pl. perplexități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink