perpétă, perpéte, s.f. (reg.) fota din față; șorț purtat de femei în timpul lucrului.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

perpétă (-te), s. f. – (Trans.) Partea din față a fotei. – Origine necunoscută. Poate fi legat de sb. peti „a întinde, a lungi”, în forma *prepeti; pentru semantism, cf. pestelcă „șorț” din sl. preštilati „a întinde”. După Buescu, R. Études roum., III, 166-7, din lat. praepetem, cuvÎnt din limba prezicătorilor care însemna „a zbura pe dinainte” și pe care autorul îl glosează „care se poartă pe dinainte”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink