6 definiții pentru permutațional
Explicative DEX
PERMUTAȚIONAL, -Ă, permutaționali, -e, adj. Care ține de permutație, de permutație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. permutational.
PERMUTAȚIONAL, -Ă, permutaționali, -e, adj. Care ține de permutație, de permutație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. permutational.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
permutațional, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: permutație + -onal] 1-3 De permutație (1-3). 4 Care conține o permutație (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERMUTAȚIONAL, -Ă adj. De permutație, care conține o permutație. [< permutație + -onal].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERMUTAȚIONAL, -Ă adj. referitor la, care conține o permutație. (< engl. permutational)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
permutațional, -ă adj. Care se referă la permutație ◊ „Sabin Ștefănescu, pictor și grafician, preocupat la această oră de procedeele artei permutaționale.” Cont. 10 VIII 73 p. 7 (din engl. permutational; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
permutațional adj. m., pl. permutaționali; f. sg. permutațională, pl. permutaționale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
permutațional, permutaționalăadjectiv
- 1. Care ține de permutație, de permutație. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- permutational DEX '09 DEX '98 MDN '00