PERIPATÉTIC, -Ă, peripatetici, -ce, adj. Care este întemeiat de Aristotel, care urmează doctrina lui Aristotel, care aparține peripatetismului, privitor la peripatetism. ♦ (Substantivat) Peripatetician. – Din fr. péripatétique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERIPATÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de peripatetism; propriu peripatetismului. /<fr. péripatétique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERIPATÉTIC, -Ă adj. Referitor la peripatetism, care aparține peripatetismului. // s.m. și f. Adept al peripatetismului; peripatetician. [< fr. péripatétique, cf. lat. peripateticus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERIPATÉTIC, -Ă adj. referitor la peripatetism. ◊ (s. m. f.) adept al peripatetismului; peripatetician. (< fr. péripatétique, gr. peripatetikos)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
peripatétic adj. m., s. m., pl. peripatétici; f. sg. peripatétică, pl. peripatétice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERIPATÉTIC, -Ă (‹ fr., lat.; {s} gr. peripatètikos < peripatein „a se plimba”) adj. Care se referă la doctrina lui Aristotel și a școlii lui. ◊ Școala p. = școală filozofică din Grecia antică (se.c 4 î. Hr. – sec. 3 d. Hr.), întemeiată de Aristotel și denumită astfel pentru că acesta purta convorbiri cu discipolii plimbându-se. A acordat o mare importanță cercetărilor științifice concrete în domeniul botanicii, matematicii, astronomiei, medicinei etc. Printre reprezentanții săi s-au numărat Theofrast, Eudem și Andronic din Rodos, Straton din Lampsakos, Alexandru din Aphrodisias ș.a. V. Lyceum.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink