PERIODÓNT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PERIODÓNT s.n. Țesut care înconjură dintele; parodonțiu. [Var. periodonțiu s.n. / cf. fr. periodonte, engl. periodontium, germ. Periodontium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERIODÓNT s. n. periodonțiu. (< fr. périodonte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

periodónt s. n. (sil. -ri-o-), pl. periodónturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink