PERIODÓNȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PERIODÓNȚIU n. Țesut în care se ține dintele. [Sil. ri-o-] /<engl. periodontium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERIODÓNȚIU s.n. v. periodont.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERIODÓNȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

periodónțiu s. n. (sil. -ri-o-) [-țiu pron. -țiu], art. periodónțiul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink