2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

PERIODONȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte.

PERIODONȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte.

periodonțiu s [At: ABC SĂN. / P: ~ri-o~ / Pl: nct / E: cf fr périodonte] Țesut care înconjoară dintele.

PERIODONȚIU s.n. v. periodont.

PERIODONȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium)

PERIODONȚIU n. Țesut în care se ține dintele. [Sil. ri-o-] /<engl. periodontium

PERIODONT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte.

PERIODONT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte.

periodont sn [At: DN3 / V: ~nțiu / P: ~ri-o~ / Pl: ~uri / E: fr périodonte, eg periodontium, ger Periodontium] Țesut care înconjoară dintele Si: parodonțiu.

PERIODONT s.n. Țesut care înconjură dintele; parodonțiu. [Var. periodonțiu s.n. / cf. fr. periodonte, engl. periodontium, germ. Periodontium].

PERIODONT s. n. periodonțiu. (< fr. périodonte)

Ortografice DOOM

periodonțiu [iu pron. ĭu] (desp. -ri-o-) s. n., art. periodonțiul

periodonțiu [țiu pron. țĭu] (-ri-o-) s. n., art. periodonțiul

periodonțiu s. n. (sil. -ri-o-) [-țiu pron. -țiu], art. periodonțiul

periodont s. n. (sil. -ri-o-), pl. periodonturi

Intrare: periodonțiu
  • silabație: pe-ri-o- info
  • pronunție: periodonțĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • periodonțiu
  • periodonțiul
  • periodonțiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • periodonțiu
  • periodonțiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: periodont
periodont substantiv neutru
  • silabație: pe-ri-o-dont info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • periodont
  • periodontul
  • periodontu‑
plural
  • periodonturi
  • periodonturile
genitiv-dativ singular
  • periodont
  • periodontului
plural
  • periodonturi
  • periodonturilor
vocativ singular
plural
  • silabație: pe-ri-o- info
  • pronunție: periodonțĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • periodonțiu
  • periodonțiul
  • periodonțiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • periodonțiu
  • periodonțiului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

periodonțiusubstantiv neutru

etimologie:

periodont, periodonturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.