PERFECTÍBIL, -Ă, perfectibili, -e, adj. Care poate fi desăvârșit, perfecționat. – Din fr. perfectible.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PERFECTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi perfecționat; care se pretează la perfecționare. /<fr. perfectible
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERFECTÍBIL, -Ă adj. Care se poate desăvârși, perfecționa. [Cf. fr. perfectible].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERFECTÍBIL, -Ă adj. care poate fi desăvârșit, perfecționat. (< fr. perfectible)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Perfectibil ≠ imperfectibil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

perfectíbil adj. m., pl. perfectíbili; f. sg. perfectíbilă, pl. perfectíbile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink