PERCOLÁRE, percolări, s. f. 1. Extragerea dintr-un minereu a unor metale sau a unor compuși metalici prin dizolvarea acestora. 2. (Geol.) Străbatere a solului de către apa din precipitații. – După fr. percolation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PERCOLÁRE s.f. 1. Operație de extragere a unei substanțe solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o soluție de mai multe substanțe; percolație. 2. Străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține. [< percola, după fr. percolation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERCOLÁRE s. f. 1. extragere a unei substanțe solubile, cu ajutorul unui solvent, dintr-un amestec sau dintr-o soluție de mai multe substanțe. 2. proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe care le conține. (după fr. percolation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

percoláre s. f., g.-d. art. percolării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PERCOLÁ vb. I. tr. A supune operației de percolare. [Cf. it., lat. percolare – a filtra].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERCOLÁ vb. tr. a supune operației de percolare. (< it., lat. percolare, a filtra)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

percolá vb., ind. prez.1 sg. percoléz, 3 sg. și pl. percoleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink