O definiție pentru penthouse

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+penthouse (engl.) [ou pron. ][1] s. n., pl. penthouse-uri [pron. penthaŭsuri]

  1. Precizare incompletă, ultimul e nu se pronunță. — gall
Intrare: penthouse
penthouse substantiv neutru
  • pronunție: penthaŭs
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • penthouse
  • penthouse-ul
plural
  • penthouse-uri
  • penthouse-urile
genitiv-dativ singular
  • penthouse
  • penthouse-ului
plural
  • penthouse-uri
  • penthouse-urilor
vocativ singular
plural