PENTACLORÚRĂ, pentacloruri, s. f. (Chim.) Clorură a elementelor pentavalente. – Din fr. pentachlorure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PENTACLORÚRĂ s.f. Clorură a cărei moleculă conține cinci atomi de clor. [< fr. pentachlorure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENTACLORÚRĂ s. f. clorură conținând în moleculă cinci atomi de clor. (< fr. pentachlorure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink