2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENETRARE, penetrări, s. f. Acțiunea de a penetra și rezultatul ei. – V. penetra.

penetrare sf [At: MURGOCI – LUDWIG, M. 37 / V: (înv) ~ațiune / E: fr pénétration] 1-2 Pătrundere (în adâncime sau) până în partea opusă Si: penetranță (1-2), penetrație (1-2), răzbatere, străbatere, străpungere. 3 (Spc) Întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează după linii frânte sau curbe Si: (liv) penetrație (3), (rar) penetranță (3). 4-6 (Infiltrare,) (extindere sau) circulație a luminii, căldurii într-un spațiu Si: penetrație (4-6). 7 (Fig; rar) Pătrundere în profunzime cu mintea a unei idei.

PENETRARE, penetrări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a penetra și rezultatul ei. – V. penetra.

PENETRARE, penetrări, s. f. Acțiunea de a penetra; pătrundere.

PENETRARE s.f. Acțiunea de a penetra și rezultatul ei; penetrație, penetranță. [< penetra].

PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. și intranz. A pătrunde. – Din fr. pénétrer, lat. penetrare.

penetra [At: MARIN, F. 4/26 / Pzi: ~rez, 3 și (înv) penetră / E: fr pénétrer, lat penetrare] (Liv) 1-4 vti A pătrunde (în adâncime sau) până în partea opusă. 5 vr (Spc; d. două corpuri sau două suprafețe) A se întrepătrunde intersectându-se după linii frânte sau curbe. 6 vi (D. lumină, căldură) A se răspândi în ceva. 7 vi (D. minte) A înțelege în profunzime o idee.

PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. și intranz. (Livr.) A pătrunde. – Din fr. pénétrer, lat. penetrare.

PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A pătrunde.

PENETRA vb. I. tr. A pătrunde, a trece prin. [Cf. fr. pénétrer, it., lat. penetrare].

PENETRA vb. tr. a pătrunde, a străbate, a trece prin. (< fr. pénétrer, lat. penetrare)

A PENETRA ~ez 1. tranz. (medii, obiecte sau organisme) A parcurge dintr-o parte în alta; a străbate. 2. intranz. A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a pătrunde; a răzbate; a răzbi. /<fr. pénétrer, lat. penetrare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

penetrare (desp. -ne-tra-) s. f., g.-d. art. penetrării; pl. penetrări

penetrare (-ne-tra-) s. f., g.-d. art. penetrării; pl. penetrări

penetrare s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. penetrării; pl. penetrări

penetra (a ~) (desp. -ne-tra) vb., ind. prez. 1 sg. penetrez, 3 penetrea; conj. prez. 1 sg. să penetrez, 3 să penetreze corectat(ă)

penetra (-ne-tra) vb., ind. prez. 3 penetrea

penetra vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. penetrez, 3 sg. și pl. penetrea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PENETRARE s. v. pătrundere, răzbatere, răzbire, străbatere, străpungere, trecere.

penetrare s. v. PĂTRUNDERE. RĂZBATERE. RĂZBIRE. STRĂBATERE, STRĂPUNGERE. TRECERE.

PENETRA vb. v. pătrunde, răzbate, răzbi, străbate, străpunge, trece.

penetra vb. v. PĂTRUNDE. RĂZBATE. RĂZBI. STRĂBATE. STRĂPUNGE. TRECE.

Intrare: penetrare
penetrare substantiv feminin
  • silabație: pe-ne-tra-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • penetrare
  • penetrarea
plural
  • penetrări
  • penetrările
genitiv-dativ singular
  • penetrări
  • penetrării
plural
  • penetrări
  • penetrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: penetra
  • silabație: pe-ne-tra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • penetra
  • penetrare
  • penetrat
  • penetratu‑
  • penetrând
  • penetrându‑
singular plural
  • penetrea
  • penetrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • penetrez
(să)
  • penetrez
  • penetram
  • penetrai
  • penetrasem
a II-a (tu)
  • penetrezi
(să)
  • penetrezi
  • penetrai
  • penetrași
  • penetraseși
a III-a (el, ea)
  • penetrea
(să)
  • penetreze
  • penetra
  • penetră
  • penetrase
plural I (noi)
  • penetrăm
(să)
  • penetrăm
  • penetram
  • penetrarăm
  • penetraserăm
  • penetrasem
a II-a (voi)
  • penetrați
(să)
  • penetrați
  • penetrați
  • penetrarăți
  • penetraserăți
  • penetraseți
a III-a (ei, ele)
  • penetrea
(să)
  • penetreze
  • penetrau
  • penetra
  • penetraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

penetrare, penetrărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi penetra DEX '09 DEX '98 DN

penetra, penetrezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.