10 definiții pentru pena, penar, penare   conjugări / declinări

PENÁ, penez, vb. I. Tranz. (Jur.; rar) A penaliza (1). – Din penă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. – După germ. Pennal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁR ~e n. Cutiuță dreptunghiulară în care elevii își poartă accesoriile pentru scris. /<germ. Pennal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁ vb. I. tr. (Jur.) A penaliza. [< fr. peiner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁR s.n. Cutiuță în care se păstrează penițele, tocurile, creioanele etc. [Var. penal s.n. / după germ. Pennal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁ vb. tr. (jur.) a penaliza. (< fr. peiner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁR s. n. cutiuță în care se păstrează penițele, creioanele etc.; plumieră. (după germ. Pennal)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÁR s. (rar) plumieră. (~ pentru școlari.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pená vb., ind. prez. 1 sg. penéz, 3 sg. și pl. peneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

penár s. n., pl. penáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink