pedobiont s. n.

PEDO-₂ „teren, ogor; edafon, edafic”. ◊ gr. pedon „sol, teren” > fr. pédo-, engl. id., germ. id., it. id. > rom. pedo-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază biologia organismelor din sol în condiții naturale sau modificate de om; ~bionte (v. -biont), s. n. pl., animale care trăiesc în pămînt; ~cor (v. -cor), adj., (despre agenți patogeni) care se găsește în rizosfera plantelor, pătrunzînd apoi prin rădăcini și îmbolnăvindu-le; ~genetic (v. -genetic), adj., relativ la formarea solului; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare și de evoluție a solurilor; ~genic (v. -genic), adj., care este produs de factori edafici; ~lite (v. -lit₁), s. n. pl., minerale formate în procesul pedogenetic; ~logie (v. -logie₁), s. f., știință care studiază solurile; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat solidificat de la suprafața solului care servește ca izvor de hrană pentru plante.