PEDANTÍSM s. n. Paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; meticulozitate (excesivă și formală); exagerare în lucruri de mică importanță; pedanterie. – Din fr. pédantisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PEDANTÍSM n. 1) Caracter pedant. 2) Atitudine a celui pedant. /<fr. pédantisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PEDANTÍSM s.n. 1. Paradă de erudiție; meticulozitate; pedanterie. ♦ Exprimare în termeni pretențioși, fără conținut. 2. Gravitate în chestiuni de mică importanță. [< fr. pédantisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PEDANTÍSM s. n. pedanterie. (< fr. pédantisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PEDANTÍSM s. v. pedanterie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pedantísm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink