PAZVANTLẤU, pazvantlâi, s. m. (Înv.) Pazvangiu. [Var.: pazvantlíu s. m.] – Pazvant + suf. -giu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PAZVANTLÂU s. v. pazvangiu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pazvantlâu s. m. (sil. mf. -liu), art. pazvantlâul; pl. pazvantlâi, art. pazvantlâii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink