6 definiții pentru «paupertate»   declinări

PAUPERTÁTE s. f. (Livr.) Stare de extremă sărăcie în care se află cineva; pauperism. ◊ (Ieșit din uz) Act (sau certificat) de paupertate = act (sau certificat) prin care se atestă că o persoană nu posedă bunuri impozabile. [Var.: pauperitáte s. f.] – Din lat. paupertas, -tatis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PAUPERTÁTE f. livr. v. PAUPERISM. /<lat. paupertas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PAUPERTÁTE s.f. (Liv.) Stare de extremă sărăcie; pauperism. ♦ (Ieșit din uz) Certificat de paupertate = certificat de sărăcie. [Cf. lat. paupertas, it. paupertà].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PAUPERTÁTE s. f. stare de extremă sărăcie; pauperism. (< lat. paupertas, it. paupertà)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PAUPERTÁTE s. pauperism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paupertáte s. f. (sil. pau-), g.-d. art. paupertății
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink