7 definiții pentru «patrimonial»   declinări

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [Pr.: -ni-al] – Din fr. patrimonial.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PATRIMONIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de patrimoniu; propriu unui patrimoniu. ◊ Bunuri ~e bunuri care pot fi apreciate în bani. [Sil. -ni-al] /<fr. patrimonial
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PATRIMONIÁL, -Ă adj. Referitor la un patrimoniu; care face parte dintr-un patrimoniu. [Pron. -ni-al. / cf. fr. patrimonial, lat. patrimonialis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PATRIMONIÁL, -Ă adj. referitor la un patrimoniu; care constituie un patrimoniu. ♦ (jur.) raporturi ĕ = raporturi care au un conținut economic; bunuri ĕ = bunuri care pot fi evaluate în bani. (< fr. patrimonial, lat. patrimonialis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PATRIMONIÁL adj. (JUR.) ereditar. (Bunuri ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Patrimonial ≠ nepatrimonial
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

patrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl. patrimoniáli; f. sg. patrimoniálă, pl. patrimoniále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink