PATEFÓN, patefoane, s. n. Aparat pentru reproducerea sunetelor înregistrate pe discuri de gramofon prin mișcarea orizontală sau pe verticală a unui ac special, care urmărește șanțul săpat în disc și comandă membrana difuzorului. – Din fr. pathéphone.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATEFÓN ~oáne n. înv. Aparat acustic pentru reproducerea sunetelor (mai ales muzicale) înregistrate pe discuri. /<fr. pathéphone
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATEFÓN s.n. Fonograf asemănător gramofonului, dar fără pâlnie de rezonanță. [< fr. pathéphone, cf. Pathé – firmă care fabrica fonografe].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATEFÓN s. n. aparat pentru reproducerea înregistrărilor pe discuri (1). (< fr. pathéphone)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PATEFÓN s. gramofon. (Placă de ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
patefón s. n., pl. patefoáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
patefon, patefoane s. n. 1. (iron., înv.) soacră. 2. copil mic.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink