opțiuni
warning
Forma parucic este o variantă a lui porucic.
  • info

14 definiții pentru porucic

din care

Explicative DEX

PORUCIC, porucici, s. m. (Înv.) Locotenent; p. gener. ofițer (rus). [Var.: parucic s. m.] – Din rus. porucik.

PORUCIC, porucici, s. m. (Înv.) Locotenent; p. gener. ofițer (rus). [Var.: parucic s. m.] – Din rus. porucik.

porucic sm [At: (a. 1830) URICARIUL, XXII, 439 / V: par~ / Pl: ~cici / E: rs поручик] (Înv) 1 Locotenent. 2 (Pgn) Ofițer (rus).

PORUCIC s. m. v. parucic.

porúcic și parúcic m. (rus. porúčik, d. porucátĭ, a încredința cuĭva ceva. V. poruncesc). Vechĭ. Ofițer rusesc. Maĭ pe urmă. Locotenent. – Și porúcĭnic și porușnic. V. praporcic.

PARUCIC s. m. v. porucic.

PARUCIC s. m. v. porucic.

parucic sm vz porucic

PARUCIC, parucici, s. m. (Învechit) Ofițer cu gradul de locotenent. Fiu de moșnean de la Telega, fusese în armată parucic și comandase și compania de pază de la Ocnele Mari. CAMIL PETRESCU, O. I 330. – Variante: porusnic, porucic s. m.

PORUSNIC s. m. v. parucic.

parucic m. od. locotenent (GHICA). [Rus.].

parúcic, V. porucic.

Ortografice DOOM

porucic s. m., pl. porucici

Etimologice

porucic (porucici), s. m. – Locotenent al armatei ruse. Rus. porŭcik (Cihac, II, 278). Sec. XIX, ant.

Sinonime

PORUCIC s. v. locotenent, ofițer.

porucic s. v. LOCOTENENT. OFIȚER.

Intrare: porucic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porucic
  • porucicul
  • porucicu‑
plural
  • porucici
  • porucicii
genitiv-dativ singular
  • porucic
  • porucicului
plural
  • porucici
  • porucicilor
vocativ singular
  • porucicule
plural
  • porucicilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parucic
  • parucicul
  • parucicu‑
plural
  • parucici
  • parucicii
genitiv-dativ singular
  • parucic
  • parucicului
plural
  • parucici
  • parucicilor
vocativ singular
  • parucicule
plural
  • parucicilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porusnic
  • porusnicul
plural
  • porusnici
  • porusnicii
genitiv-dativ singular
  • porusnic
  • porusnicului
plural
  • porusnici
  • porusnicilor
vocativ singular
  • porusnicule
  • porusnice
plural
  • porusnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

porucic, porucicisubstantiv masculin

  • 1. învechit Locotenent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: locotenent
    • format_quote Fiu de moșnean de la Telega, fusese în armată parucic și comandase și compania de pază de la Ocnele Mari. CAMIL PETRESCU, O. I 330. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.