PARTICULÁRNIC, -Ă, particularnici, -ce, adj. (Înv.) Particular. – Particular + suf. -nic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARTICULÁRNIC adj. v. confidențial, individual, intim, particular, personal, propriu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

particulárnic adj. m., pl. particulárnici; f. sg. particulárnică, pl. particulárnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink