PARTICULARITÁTE, particularități, s. f. Caracterul a ceea ce este particular (I 1); trăsătură caracteristică, notă distinctivă prin care o ființă sau un lucru se deosebește de altele. – Din fr. particularité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARTICULARITÁTE ~ăți f. 1) Caracter particular; notă distinctivă; calitate; proprietate; caracter. 2) Circumstanță particulară. /<fr. particularité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARTICULARITÁTE s.f. Caracterul, natura a ceea ce este particular. ♦ Caracteristică, specific. [Cf. fr. particularité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PARTICULARITÁTE s. f. caracter particular. ◊ caracteristică, specific. (< fr. particularité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PARTICULARITÁTE s. v. însușire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Particularitate ≠ universalitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

particularitáte s. f., g.-d. art. particularității; pl. particularități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink