PARIA¹ s. m. (În India, la brahmani) Persoană care se află în afara castelor și este lipsită de orice drepturi; p. ext. persoană disprețuită, urgisită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. Între bărbații aceștia care treceau în haine de viligiatură... Ladima se simțea un fel de paria. CAMIL, PETRESCU, N. 85. Urgisit de cer și oameni, le-am răspuns prin urgisirel Am fost paria-n mijlocul țării mele. MACEDONSKI, O. I 11. Eu voi trece nepăsător prin această viață, ca un exilat, ca un paria..! EMINESCU, N. 114.