paremiologie sf [At: CADE / P: ~mi-o~ / Pl: (rar) ~ii / E: fr parémiologie] 1 Disciplină care se ocupă cu culegerea și studiul proverbelor. 2 (Csc) Totalitate a proverbelor dintr-o limbă.

PAREMIOLOGIE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor. – Pronunțat: -mi-o-.

PAREMIOLOGIE s.f. Disciplină care studiază proverbele. ♦ Totalitatea proverbelor dintr-o limbă. [Gen. -iei. / < fr. parémiologie, cf. gr. paroimia – proverb, logos – studiu].

PAREMIOLOGIE s. f. disciplină care studiază proverbele. ◊ totalitatea proverbelor dintr-o limbă. (< fr. parémiologie)

PAREMIOLOGIE f. 1) Compartiment al folcloristicii care se ocupă cu studiul și sistematizarea parimiilor. 2) Totalitate a parimiilor dintr-o limbă. [ Sil. -mi-o-] /<fr. parémiologie

*paremiologíe f. (vgr. paroimia, proverb, și -logie. V. parimie). Studiŭ despre proverbe. Carte care conține proverbe.

paremiologie (desp. -mi-o-) s. f., art. paremiologia, g.-d. paremiologii, art. paremiologiei

paremiologie (-mi-o-) s. f., art. paremiologia, g.-d. paremiologii, art. paremiologiei

paremiologie s. f. (sil. -mi-o-), art. paremiologia, g.-d. paremiologii, art. paremiologiei

PAREMIO- „maximă, proverb”. ◊ gr. paroimia „parabolă, proverb” > fr. parémio-, germ. parömio- > rom. paremio-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a proverbelor; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul proverbelor.