3 definiții pentru parataxis

Explicative DEX

parataxis s [At: (a. 1715) GÁLDI, M. PHAN. 221 / Pl: (pbl) ~uri / E: ngr παράταξις] (Grî; udp „cu”) 1-2 Ceremonie (deosebită). 3 Alai.

Etimologice

parataxis s. n. – Procesiune, cortegiu, ceremonie. Ngr. παρατάξις. Sec. XVIII, înv. (Gáldi 221).

Arhaisme și regionalisme

parataxis s.n. (înv.) ceremonie, pompă; alai.

Intrare: parataxis
parataxis substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parataxis
  • parataxisul
  • parataxisu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • parataxis
  • parataxisului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)