PARATÁCTIC, -Ă, paratactici, -ce, adj. Care este exprimat prin parataxă; care alcătuiește o parataxă sau un element al ei; juxtapus. – Din fr. paratactique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARATÁCTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de parataxă; propriu parataxei. 2) Care este exprimat prin parataxă; juxtapus. /<fr. paratactique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARATÁCTIC, -Ă adj. Referitor la parataxă, exprimat prin parataxă. [Cf. fr. paratactique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PARATÁCTIC, -Ă adj. referitor la parataxă, prin parataxă; juxtapus. (< fr. paratactique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PARATÁCTIC adj. v. juxtapus.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paratáctic adj. m., pl. paratáctici; f. sg. paratáctică, pl. paratáctice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink