PARADÍT, -Ă, paradiți, -te, adj. (Fam.) Stricat, deteriorat, uzat. – V. paradi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARADÍT adj. v. degradat, deteriorat, învechit, prăpădit, stricat, uzat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARADÍ, paradesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) strica, a (se) deteriora, a (se) uza. – Din țig. pharado.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARADÍ vb. v. degrada, deteriora, învechi, strica, uza.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paradí (paradésc, paradít), vb. – (Arg.) A se strica, a distruge, a deterioara. Țig. parav, part. parado (Vasiliu, GS, VII, 122; Graur 178; Juilland 171). Pentru sensul cf. Iordan, BF, IV, 185. E greu de despărțit acest cuvînt de părădui, vb. (a distruge, a risipi, a toca), care pare, semantic și fonetic, o simplă var. și care se folosește în Mold. Unicul etimon care s-a indicat pentru acest cuvînt, sl. prati, porją „a separa” (Cihac, II, 244), nu pare sigur. Mai probabil este ngr. παρατῶ „a părăsi, a lăsa”, care de asemeni pare a fi etimonul celui țig.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paradí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. paradésc, imperf. 3 sg. paradeá; conj. prez. 3 sg. și pl. paradeáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paradit, -ă, paradiți, -te adj. stricat, deteriorat, uzat
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paradi, paradesc I. v. t. 1. a strica, a deteriora 2. a bate zdravăn (pe cineva) II. v. r. a se strica, a se deteriora, a se uza
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink