2 definiții pentru parachor
Ortografice DOOM
parachor s. n. [-chor pron. -cor]
Enciclopedice
PARACHÓR (< fr.) s. n. (CHIM.) Funcție moleculară empirică: P = M γ f /(D-d) în care M este masa moleculară a substanței, D și d densitatea substanței în faza lichidă, respectiv în faza de vapori, iar γ tensiunea sa superficială. P. este o proprietate aditivă și constitutivă a substanțelor, cu ajutorul căreia se pot obține indicații asupra structurii moleculare, în special a substanțelor organice.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: parachor
parachor substantiv neutru
- pronunție: -chor pr. -cor
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)