parșiví, parșivésc, vb. IV. (înv., pop. și fam.) 1. a (se) murdări. 2. a se ticăloși. 3. a se deprava. 4. a adresa cuiva epitetul „parșiv”.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PARȘÍV, -Ă, parșivi, -e, adj. (Pop. și fam.) 1. Care are caracter josnic; mizerabil, ticălos, mârșav. 2. Desfrânat, nerușinat, impudic. ♦ Care exprimă, trădează o senzualitate vulgară și exagerată. – Din ucr. paršyvyj.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARȘÍV ~ă (~i, ~e) și substantival pop. fam. Care este lipsit de scrupule; josnic; mârșav; ticălos. Deprindere ~ă. /<rus. paršivyj
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARȘÍV adj. v. corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, grețos, imoral, infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, nerușinat, netrebnic, pervertit, rușinos, scelerat, scârbos, stricat, ticălos, vicios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

parșív (parșívă), adj. – Ticălos, șmecher. Rus. paršivyĭ „chelbos” (Cihac, II, 247). – Der. parșivenie, s. f. (ticăloșie); parșivi, vb. (a maltrata, a umili; a (se) murdări; a (se) deprava), cf. rus. parsiviti.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

parșív adj. m., pl. parșívi; f. sg. parșívă, pl. parșíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

parșiv, -ă, parșivi, -e s. m., s. f., adj. (pop.) 1. care are caracter josnic, mizerabil, ticălos, mârșav 2. desfrânat, nerușinat; impudic
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink