parșivenie sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ii / E: parșiv + -enie] 1 (Rar) Murdărie. 2 (Pfm) Ticăloșie. 3 (Pfm) Nerușinare.

PARȘIVENIE ~i f. fam. 1) Caracter parșiv. 2) Faptă sau vorbă de om parșiv. 3) Ființă parșivă. [G.-D. parșiveniei] /parșiv + suf. ~enie

parșivénie f. (d. parșiv). Fam. Pop. Mare murdărie: o parșivenie jidănească. Fig. Păcătoșie, murdărie morală. Decadență, corupțiune.

parșivenie (pop., fam.) (desp. -ni-e) s. f., art. parșivenia (desp. -ni-a), g.-d. art. parșiveniei; pl. parșivenii, art. parșiveniile (desp. -ni-i-)

parșivenie (pop., fam.) (-ni-e) s. f., art. parșivenia (-ni-a), g.-d. art. parșiveniei; pl. parșivenii, art. parșiveniile (-ni-i-)

parșivenie s. f. (sil. -ni-e), art. parșivenia (sil. -ni-a), g.-d. art. parșiveniei; pl. parșivenii, art. parșiveniile (sil. -ni-i-)

parșivenie, parșivenii s. f. (pop.) 1. ticăloșie, mârșăvie 2. nerușinare, dezmăț

PARȘIVENIE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.

parșivenie s. v. ABJECȚIE. FĂRĂDELEGE. INFAMIE. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. TICĂLOȘIE.