PAPUGÍU, papugii, s. m. (Fam.) Om de nimic, care se ține de înșelăciuni, care trăiește din șiretlicuri. – Din tc. papuççu.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PAPUGÍU ~i m. fam. Persoană șireată, pricepută la șmecherii, la lucruri necinstite; pișicher; șmecher. /<turc. papuççu
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PAPUGÍU s. v. cizmar, escroc, hoț, impostor, înșelător, pantofar, pungaș, șarlatan, șnapan.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
papugíu s. m., art. papugíul; pl. papugíi, art. papugíii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
papugiu, papugii s. m. om de nimic, care se ține de înșelăciuni, care trăiește din șiretlicuri
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink