pantometru sn [At: NEGULICI / Pl: ~e / E: fr pantomètre] Instrument topografic utilizat pentru măsurarea prin vize scurte a unghiurilor orizontale.

PANTOMETRU, pantometre, s. n. Instrument cu ajutorul căruia se măsoară înclinarea terenului pe o porțiune dată.

PANTOMETRU s.n. Instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor și a înclinării terenului pe o anumită porțiune. [< fr. pantomètre].

PANTOMETRU s. n. instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor orizontale. (< fr. pantomètre)

PANTOMETRU ~e n. Instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor. /<fr. pantometre

*pantométru n., pl. e (format d. vgr. pân, pantós, tot, și métron, măsură). Instrument de măsurat toate unghĭurile și distanțele.

pantometru (desp. -me-tru) s. n., art. pantometrul; pl. pantometre

pantometru (-me-tru) s. n., art. pantometrul; pl. pantometre

pantometru s. n. (sil. -tru), art. pantometrul; pl. pantometre

PANTO- „tot, întreg, total, general”. ◊ gr. pas, pantos „tot, întreg” > fr. panto-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. panto-. □ ~clastie (v. -clastie), s. f., stare psihică obsesivă de a distruge totul; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu substanțe vegetale și animale; ~fagie (v. -fagie), s. f., însușirea de a fi pantofag; ~fobie (v. -fobie), s. f., panfobie*; ~gen (v. -gen₁), adj., (despre ciuperci) care poate crește pe orice gazdă; ~graf (v. -graf), s. n., 1. Instrument cu care se reproduce mecanic un desen sau o gravură la aceeași mărime sau la altă scară. 2. Dispozitiv pentru măsurarea conturului secțiunii transversale a unei excavații, a unei galerii, a unui tunel etc.; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor și a înclinării terenului pe o anumită porțiune; ~nomie (v. -nomie), s. f., concept desemnînd prezența artisticului în toate acțiunile și manifestările sociale ale omului; ~pode (v. -pod), s. n. pl., clasă de artropode, exclusiv marine, cu corp mic și cu 8-12 perechi de picioare foarte lungi; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., cădere generală a viscerelor, datorită unei slăbiri bruște; ~stat (v. -stat), s. n., aparat medical care transformă curentul de la rețea în curenți galvanici, faradici etc., utilizabili în scopuri terapeutice; ~termie (v. -termie), s. f., variație a temperaturii corporale care apare fără o cauză evidentă.