BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). – Brumă + suf. -ărea.

brumărel¹, ~ea [At: SEVASTOS, C. 159/23 / Pl: ~ei, ~e / E: brumă + -ărel] 1 a (D. lâna mieilor) Alb-cenușiu (1). 2 sf Plantă erbacee din familia polemoniaceae Si: brumăriu (2) (reg) schinteuțe (Phlox drummondi). 3 sf Plantă erbacee din familia polemoniacee cu tulpina dreaptă rigidă și pătată, cu frunze simple, oblonge sau oval-lanceolate, cu flori roșii-violete, frumos mirositoare, cultivată ca plantă ornamentală Si: (reg): arsenică, bărsacăn, botcuțe, brumăriu (3), găzdoi, grănoasă, liliac nemțesc, liliecuț, liurbău de toamnă, oiegiuș, răcițele de toamnă, rotocoale, sălcioară, sămăcică, sburătoare, scaunul Domnului, ursărele (Phlox paniculata).

paniculat, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 131 / Pl: ~ați, ~e / E: fr paniculé] (Bot) 1 (D. plante) Care are florile în panicul. 2 (D. inflorescențe) Care are formă de panicul.

brumărea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia polemoniaceelor, cu florile viu colorate în diverse nuanțe (purpurii, roz, albe sau liliachii), cu frunzele simple oval-lanceolate și cu miros plăcut, răspîndite mai ales în America de Nord și cultivate ca plante ornamentale: a) botcuță (Phlox paniculata); b) scînteiuță (Phlox drummondi). • pl. -ele. /brumă + -ărea.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). – Brumă + suf. -ărea.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. (Mai ales la pl.) Plantă erbacee cu flori roșii-violete și cu miros plăcut, cultivată în grădini ca plantă ornamentală (Phlox paniculata); scînteiuțe.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii-violete și cu miros plăcut (Phlox paniculata). – Din brumă¹ + suf. -ărea.

PANICULAT, -Ă adj. În formă de panicul. [Cf. fr. paniculé].

PANICULAT, -Ă adj. cu inflorescență în panicul¹. (< fr. paniculé)

BRUMĂREA ~ele f. pl. Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile sale roșii-violete, plăcut mirositoare; scânteiuțe. /brumă + suf. ~ărea

PANICULAT ~tă (~ți, ~te) (despre plante) Care are inflorescențe de tip panicul. /<fr. paniculé

brumăréle f. pl. (d. brumă. Sing. -eá saŭ -ică nu e uzitat, ca și zorele). O plantă ornamentală originară din America de Nord (phlox paniculata).

*paniculát, -ă adj. (d. panicula). Bot. În formă de panicule, cu florĭ așezate în formă de panicule.

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

paniculat adj. m., pl. paniculați; f. paniculată, pl. paniculate

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele, art. brumărelele

paniculat adj. m., pl. paniculați; f. paniculată, pl. paniculate

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

paniculat adj. m., pl. paniculați; f. sg. paniculată, pl. paniculate

BRUMĂRELE (< brumă) s. f. Plante erbacee ornamentale din genul Phlox, răspîndite în general în America de Nord, cu frunze întregi, flori purpurii, roz, albe sau liliachii, dispuse în panicul, și cu fructe capsule.

Aechmea paniculata laterală. Flori efemere ce emerg din bracteele colorate, care persistă peste 6 săptămîni (sepale libere, stamine mai mult sau mai puțin concrescute la bază cu petalele, ovar triunghiular cu multe semințe, stigmate liniare sau puțin îngroșate, mai mult sau mai puțin în spirală) în spice, paniculă, sau spadice.

Eichhornia paniculata Solms. Specie cu flori mai mici, cu două buze, cele trei petale inferioare roșii-purpur, cele superioare albastre, dintre care cea din mijloc cu pete albe-gălbui. Frunze cordiforme, cu vîrf ascuțit. Plantă de mlaștină, erectă, cu rizomi, se cultivă ca anuală.

Eugenia paniculata Banks. Specie care înflorește primăvara. Flori albe cu diametrul de 2 cm, dispuse în paniculă ramificată, în axa. frunzei sau terminale, pe lujeri laterali. Fruct ovat, lung de 2 cm, roz-roșu. Frunze verzi, liniar-lanceolate, la bază cuneiforme, scurt- pețiolate, lucioase, cu vîrf lung, ascuțit, roșii în tinerețe ca și lujerii. Arbore, sau arbust, 10-15 m înălțime în țara de origine, Australia.

Gypsophila paniculata L. Specie care înflorește vara. Flori albe, foarte mici, și numeroase, dispuse în panicule extinse. Frunze lanceolate, ascuțite sau liniare, de obicei 3-nervate. Plantă erbacee, vivace, înaltă de 1 m, foarte ramificată, noduroasă, netedă, împreună eu frunzele scurt-păroase.,

Hydrangea paniculata Sieb et Zucc. Specie care înflorește în iul.-aug. Flori mari, albe pînă la roz-roșietic, în panicule mari, terminale, cca 25 cm diametru; de cele mai multe ori, aproape toate sterile. Se taie primăvara la cîțiva cm deasupra solului pentru a avea anual flori frumoase. Frunze eliptice sau ovate, cca 11 cm lungime, cu pețiol de cca 18 mm lungime, acuminate, cu baza cuneată sau rotunjită, pe dos pubescente. Poate atinge cca 1,8 m înălțime sau cca 9 m în țara de origine; port erect.

Ixia paniculata Delar. (syn. I. longiflora Berg.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (cca 2 cm lungime, petale liniare) în formă de stea, galbene, în exterior roșietice. Frunze liniar-enziforme.

Jonopsis paniculata H.B.K. et Kth. Specie care înflorește în dec.-febr. sau mart.-mai. Flori (labei lat, în formă de evantai, petalele exterioare și interioare înguste, acute) albe, cu cîteva liniuțe violete, în paniculă pendentă. Pseudobulbi mici cu o singură frunză liniară, cărnoasă.

Koelreuteria paniculata Laxm. Specie care înflorește vara. Flori galbene, 1 cm diametru, în paniculă lungă de 30 cm, rară, erectă. Frunze caduce, 35 cm lungime, penate, 7-15 segmente ovat-oblonge, dentate des. lobate. Arbore înalt de 5-10 m (Pl. 44. fig. 256).

Mertensia paniculata (Ait.) G. Don. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corola de 3 ori mai lungă decît caliciul, sepale cu peri aspri, acute) albastre sau roșii-lila, campanulate, în ciorchine paniculat, pendant. Frunze ovat-cordiforme, acute, pețiolate, pubescente, cele tulpinale ovate, acute, sesile. Plantă înaltă pînă la 85 cm, pubescentă.

Murraya paniculata Jack. Specie cu flori albe, campanulate, scurt-pedunculate, în umbelă densă. Frunze lucioase, glabre, penate, cu segmente (1-4 perechi) scurt-pețiolate, invers-ovate, cu vîrf bont. Plantă bogat ramificată, fără spini.

PHLOX L., BRUMĂRELE, SCÎNTEIUȚE, fam. Polemoniaceae. Gen originar din America de N, și U.R.S.S., cca 58 specii, erbacee sau subfrutescente, vivace, mai rar anuale, erecte sau repente. Frunze întregi, la baza plantelor, opuse, spre vîrf alterne, sau toate opuse. Flori de diferite culori (caliciu cu 5 sepale, tubulat sau campanulat, corolă întinsă, tub floral subțire, lung, petale egale, nedentate, dentate sau crestate, 5 stamine care nu ies din floare, intercalate la distante diferite, ovar cu 3 loji, fiecare cu 1-5 ovule) dispuse în corimb. Capsulă ovată cu 3 clape.

Phlox paniculata L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori mari, roșii-violete, albe sau pătate, roze, roșii, violete, albastre în diferite tonuri, unicolore sau bicolore, ușor mirositoare (caliciu cu 5 dinți acuminați, corolă cu tub lung 5-lobată, 5 stamine de lungimi diferite), în panicule multiflore, dense, piramidale, terminale pe tulpină. Frunze simple, acuminat-eliptice sau ovat- lanceolate. Plantă erbacee, perenă cu tulpină glabră, erectă, rigidă și pătată, înaltă pînă la 1 m.

Phylica paniculata Willd. (syn. P. myrtifolia Poir.; P. ledifolia Desf.). Specie cu flori în ciorchine terminal. Frunze ovate sau ovat-lanceolate, baza rotunjită sau slab-cordiformă, pe partea inferioară pubescente, pe cea superioară lucioase. Arbust, cca 2,5 m înălțime cu lujeri subțiri și pubescenți.

Porana paniculata Roxb. Specie care înflorește vara. Flori mici, albe, campanulate, slab-lobate, în paniculă terminală, ramificată, înfrunzită. Frunze cordiforme, 7-8 cm lungime, nedentate, acuminate, pe partea inferioară alb-pubescente, pe cea superioară glabre. Liană de 8-9 m înălțime. Capsulă globuloasă, pubescentă.

Symplocos paniculata (Thunb.) Miq. (syn. S. crataegoides Buch. Ham). Specie originară din China, Japonia, Himalaia. înflorește vara. Flori albe, parfumate (număr mare de stamine așezate în mai multe cercuri, ovar cu 5 loji), în paniculă terminală, pubescentă. Fruct, bacă cu o singură sămînță. Frunze caduce, alterne, scurt-pețiolate, ovat-eliptice sau invers-ovat-lunguiețe, serate, pe partea inferioară slab-pubeseente, pe cea superioară verzi, glabre și crenate. Lujeri îndepărtați, la început pubescenți. în cultură este un arbust de cca 3 m înălțime.

BRUMĂREA s. v. scânteiuță.

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scânteiuță, scaunul-Domnului.

brumărea s. v. SCÎNTEIUȚĂ.

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scînteiuță, scaunul-Domnului.