PANDÓRĂ, pandore, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. XVI-XVII. – Din fr. pandore.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PANDÓRĂ s.f. Instrument muzical cu coarde ciupite, care se folosea mai ales în sec. XVI-XVII. [< fr. pandore, lat. pandura, gr. pandoura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PANDÓRĂ s. f. vechi instrument muzical cu coarde ciupite, cu registru grav. (< fr. pandore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pandóră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. pandórei; pl. pandóre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pandora, instrument cu coarde ciupite din sec. 16-17, de registru (1) grav, având prin eclisele alcătuite din trei curburi paralele, o formă rar întâlnită. Între cordarul* așezat drept și jgheabul capului erau întinse 5-7 perechi de coarde.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink