4 definiții pentru pana-zburătorului
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pana-zburătorului (plantă) s. f. art., g.-d. art. penei-zburătorului
pana-zburătorului s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!pana-zburătorului (plantă) s. f. art., g.-d. art. penei-zburătorului
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
LUNARIA L., PANA ZBURĂTORULUI, fam. Cruciferae. Gen originar din sudul și centrul Europei, 2-3 specii, erbacee, vivace sau bienale. Flori (4 sepale, 4 petale lung-ungulate, 6 stamine) mari, pedunculate, purpurii-violete sau albe, hermafrodite, actinomorfe, dispuse în raceme. Fruct, siliculă pînă la 5 cm lungime, comprimată, plană, eliptică sau oblongă, transparent-membranoasă, cu stilul rămas deasupra. Frunze deseori mari, cordate.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pana-zburătoruluisubstantiv feminin articulat
- 1. Plantă erbacee cu frunze păroase, și cu flori mari, violete sau albe, fără miros (Lunaria annua). DEX '09 DLRLC
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.