PALIGRAFIE s. f. repetare patologică, în scris, de mai multe ori, a unor propoziții sau cuvinte; palingrafie. (< fr. paligraphie)

PALI- „repetare, repetiție”. ◊ gr. palin „iarăși, din nou” > fr. pali-, germ. id., engl. id. > rom. pali-. □ ~chinezie (~cinezie, ~kinezie) (v. -chinezie), s. f., tulburare motorie care se manifestă prin repetarea spontană a acelorași gesturi, acțiuni sau mișcări; ~femie (v. -femie), s. f., manifestare primară a bîlbîielii prin repetarea unui cuvînt sau a unei silabe; ~grafie (v. -grafie), s. f., palinografie*; ~lalie (v. -lalie), s. f., tulburare de vorbire care constă în repetarea involuntară, fără sens, a unor silabe, cuvinte sau propoziții; ~logie (v. -logie₁), s. f., tip de palilalie în care repetiția unei propoziții corecte se intercalează între cuvinte incoerente și de neînțeles; ~opsie (v. -opsie), s. f., afecțiune vizuală în care bolnavul continuă să vadă, intermitent, un obiect dispărut din cîmpul său vizual; ~silabie (v. -silabie), s. f., tulburare de vorbire caracterizată prin repetarea explozivă a aceleiași silabe.

PALIGRAFÍE (< engl.; {s} pali- + gr. graphein „a scrie”) s. f. (MED.) Repetarea în scris, într-o manieră continuă și de nestăpânit, a acelorași cuvinte sau fragmente de propoziție. Se manifestă în maladia Parkinson și în paraliziile pseudobulbare.