PALICI, paliciuri, s. n. (Reg.) Păhărel de vin sau de rachiu (de 50 de mililitri); conținutul unui asemenea păhărel. – Cf. sb. polič.

palici sn [At: CIHAC, II, 273 / V: ~u, ~leci / Pl: ~uri / E: cf srb polic] (Mol; Buc) 1-8 (Șhp) Păhăruț (1-8).

PALICI, paliciuri, s. n. (Reg.) Păhărel de vin sau de rachiu (de 50 de mililitri); conținutul unui asemenea păhărel. – Cf. scr. polič.

PALICI, paliciuri, s. n. (Mold., Bucov.) Păhărel de vin sau de rachiu de 50 de grame; conținutul unui asemenea păhărel. V. cinzeacă. Voi, voinicilor, duceți-vă de mai cinstiți cîte un palici de vin. SADOVEANU, O. I 44.

palícĭ n., pl. e și urĭ (bg. palič și palnik, fitil. V. palinkă). Mold. Fam. Păhăruț de băut rachiŭ. Strigăt ironic adresat bețivilor: paliciu, măĭ! – Și -écĭ. V. papacĭoc, cinzeacă, țoĭ.

paleci sn vz palici

paliciu sn vz palici

pălici si [At: BARONZI, L. 116 / E: păli¹ + -ici] 1 (Reg) Acțiune a soarelui, a vântului sau a gerului, care ofilește plantele. 2 (Mun) Vreme friguroasă cu vânt și ploaie.

palécĭ, V. palicĭ.

palici (reg.) s. n., pl. paliciuri

palici (reg.) s. n., pl. paliciuri

palici s. n., pl. paliciuri

Palici, doi zei, frați gemeni, de origine siciliană. Erau fiii lui Zeus și ai lui Thalea. Se spunea că, temîndu-se de gelozia Herei, Thalea s-ar fi ascuns sub pămînt ca să-i poată naște.

Pălic/ea, -i, Pălu v. Pal (ă) 2, 9.

pălici s.n. sg. (reg.) acțiunea soarelui, a vântului sau a gerului care ofilește plantele.