9 definiții pentru «paleogen»   declinări

PALEOGÉN, -Ă, paleogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Prima perioadă a neozoicului, caracterizată printr-o floră în care predomină fanerogamele și printr-o faună variată; numulitic. 2. Adj. Care aparține paleogenului (1), privitor la paleogen. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléogène.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN1 n. Perioada întâi a erei terțiare. [Sil. -le-o-] /<fr. paléogene
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN2 ~ă (~i, ~e) Care ține de perioada întâi a erei terțiare; din perioada întâi a erei terțiare. [Sil. -le-o-] /<fr. paléogene
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN s.n. (Geol.) Prima perioadă (sistem) a neozoicului; numulitic. // adj. Care aparține acestei perioade. [Cf. germ. Paläogen, it. paleogene, fr. paléogène < gr. palaios – vechi, gennan – a naște].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN, -Ă adj., s. n. (din) prima perioadă a neozoicului; numulitic. (< fr. paléogène)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN, s.n. Prima perioada a erei neozoice.
Sursa: DLRC (1980) | Adăugată de MihaelaStan | Semnalează o greșeală | Permalink

PALEOGÉN s., adj. (GEOL.) numulitic. (Depozite ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paleogén adj. m. (sil. -le-o-), pl. paleogéni; f. sg. paleogénă, pl. paleogéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paleogén s. n. (sil. -le-o-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink