PAÍC, paici, s. m. Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor românești. – Din tc. peyk.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PAÍC n. Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor românești. /<turc. peyk
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PAÍC s. v. curier, mesager, ștafetă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

paíc (paíci), s. m. – 1. Ușier, portar. – 2. Gardă de corp, garda personală a domnitorului, formată din boieri tineri. – Var. peic. Tc. (per.) peik (Șeineanu, II, 95; Loebel 72; Lokotsch 1688). Sec. XVIII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

paíc s. m., pl. paíci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink