PAGINÁ, paginez, vb. I. Tranz. 1. A numerota paginile (1) sau foile unui caiet, ale unei cărți, ale unui manuscris etc. 2. (Tipogr.) A așeza în format de pagini un text cules (și aflat în șpalturi), pentru a obține forma definitivă a lucrării care se tipărește. ♦ A schița planul de dispunere a materialului unui periodic, înainte de culegere, fixând pe pagină locul fiecărui articol. – Din pagină. Cf. fr. paginer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PAGINÁ ~éz tranz. 1) (manuscrise, cărți etc.) A supune operației de numerotare a paginilor. 2) poligr. (texte în șpalturi) A aranja în format de pagini; a pune în pagini. /Din pagină
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PAGINÁ vb. I. tr. 1. A dispune în pagini (la o carte, la un ziar etc.) materialul cules în șpalturi; a numerota paginile unei cărți. 2. A schița planul de dispunere a materialului unui ziar înainte de a fi dat la cules. [< fr. paginer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PAGINÁ vb. tr. 1. a numerota paginile (unei cărți etc.). 2. a așeza în pagini materialul cules în șpalturi. ◊ a schița planul de dispunere a materialului unui ziar înainte de a fi dat la cules. (< fr. paginer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PAGINÁ vb. a numerota. (A ~ un caiet.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
paginá vb., ind. prez. 1 sg. paginéz, 3 sg. și pl. pagineáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÁGINĂ, pagini, s. f. 1. Fiecare dintre cele două fețe ale unei foi de hârtie dintr-o carte, dintr-un caiet, ziar, registru etc., față; p. ext. cuprinsul textului unei asemenea fețe; fragment, capitol dintr-o scriere sau din ansamblul unei opere mai mari. ◊ Loc. vb. A pune în pagină = a pagina (2). 2. Fig. Moment (istoric); eveniment, fapt demn de reținut, dată importantă; episod însemnat din viața unui om. – Din lat., it. pagina, germ. Pagina.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÁGINĂ ~i f. 1) Față a unei file. ◊ A pune în ~ a pagina. 2) fig. Moment din viața unui popor sau a unei persoane. [G.-D. paginii] /<lat. pagina, germ. Pagina
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÁGINĂ s.f. 1. Față a unei foi de registru, de carte, de revistă etc.; cuprinsul, textul unei asemenea fețe. 2. (Fig.) Moment, eveniment, întâmplare din viața cuiva. [Pl. -ni, -ne. / cf. lat. pagina, it. pagina].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÁGINĂ s. f. 1. față a unei foi de registru, de carte, ziar etc.; cuprinsul, textul. 2. (fig.) moment, eveniment din viața cuiva. 3. (inform.) fragment dintr-un program, mărimea unei pagini de memorie. (< lat., it. pagina, germ. Pagina)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PÁGINĂ s. față. (Pe prima ~ a cărții.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
págină (págini), s. f. – Fiecare dintre cele două fețe ale unei foi de hîrtie. Lat. pagina (sec. XIX). – Der. pagina, vb. (a aranja în pagini; a numerota), din fr. paginer; paginați(un)e, s. f., din fr. pagination; paginator, s. m. (muncitor tipograf care face paginația).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
págină s. f., g.-d. art. páginii pl. págini
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANYO-SHU (cuv. japonez „o mie de pagini”), cea mai veche antologie oficială de lirică japoneză, publicată în 808. Cuprinde aproximativ 4.500 de poeme, atribuite unui număr de 550 autori, unii anonimi, scrise între sec. 7 și 8. Întocmită probabil de cinci scriitori, care figurează și ei în cadrul antologiei, dintre care: Ōtomo no Yakamochi, Kakinomoto no Hitomaro, Nakuta no Ōkimi, Takashi no Mushimaro.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink