páclă, pácle, s.f. (reg.) 1. pachet (de tutun, de țigări, de bumbac). 2. (la pl.) chibrituri.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pîclă (-le), s. f. – 1. (Înv.) Mlaștină, băltoacă. – 2. Zăpușeală, zăduf. – 3. Ceață, negură. Sl. pĭklŭ „ceață, întunecime; iad” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 236; Conev 36), cf. bg. păklŭ, sb. paklo, rus., rut. peklo, mag. pokol. – Der. pîclos, adj. (cețos); împîclit, adj. (umezit, brumat); pîclisit, adj. (Mold., diabolic, infernal).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink