părnăjac sn [At: (a. 1811) IORGA, S. D. XII, 227 / V: parnajac, pâr~ / Pl: ~uri / E: mg parnazsák] 1-2 (Îrg) Saltea (umplută cu paie) Vz matrață, mindir, păier, sălmăjac, străjac.

parnajac sn vz părnăjac

pârnăjac sn vz părnăjac

părnăjac, părnăjacuri, s.n. (înv. și reg.) saltea (umplută cu paie), matrață, mindir, păier, sălmăjac, străjac.