2 intrări
2 definiții

Explicative DEX

părcăni vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: parcan] 1 (C. i. obiective militare) A întări cu un parcan. 2 (Trs; c. i. obiecte din lemn) A construi, întărind cu bare sau cu stinghii. 3 (Îrg; c. i. tablouri) A înrăma.

Arhaisme și regionalisme

părcăni, părcănesc, vb. IV (reg.) 1. (înv.; despre un loc, un teritoriu, un obiectiv militar) a întări cu un parcan (fortificație). 2. a construi, a face. 3. (înv.) a înrăma, a încadra.

Intrare: părcănit
părcănit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părcănit
  • părcănitul
  • părcănitu‑
  • părcăni
  • părcănita
plural
  • părcăniți
  • părcăniții
  • părcănite
  • părcănitele
genitiv-dativ singular
  • părcănit
  • părcănitului
  • părcănite
  • părcănitei
plural
  • părcăniți
  • părcăniților
  • părcănite
  • părcănitelor
vocativ singular
plural
Intrare: părcăni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părcăni
  • părcănire
  • părcănit
  • părcănitu‑
  • părcănind
  • părcănindu‑
singular plural
  • părcănește
  • părcăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • părcănesc
(să)
  • părcănesc
  • părcăneam
  • părcănii
  • părcănisem
a II-a (tu)
  • părcănești
(să)
  • părcănești
  • părcăneai
  • părcăniși
  • părcăniseși
a III-a (el, ea)
  • părcănește
(să)
  • părcănească
  • părcănea
  • părcăni
  • părcănise
plural I (noi)
  • părcănim
(să)
  • părcănim
  • părcăneam
  • părcănirăm
  • părcăniserăm
  • părcănisem
a II-a (voi)
  • părcăniți
(să)
  • părcăniți
  • părcăneați
  • părcănirăți
  • părcăniserăți
  • părcăniseți
a III-a (ei, ele)
  • părcănesc
(să)
  • părcănească
  • părcăneau
  • părcăni
  • părcăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)