PĂLÚGĂ, pălugi, s. f. Pârghie de lemn, cu un capăt lățit, care se introduce între roțile unui vagonet pentru a-l frâna. – Sb. poluga.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

pălúgă, pălúgi, s.f., interj. (reg.) 1. (s.f.) prăjină, drug, par. 2. (interj.) comandă care se dă la ridicatul buștenilor cu țapina.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink