păleáță, păléțe, și păleți, s.f. (reg.) 1. par, prăjină (lungă și subțire), nuia. 2. bucată scurtă de lemn cu care se doboară fructele. 3. om foarte înalt; om slab, gălbejit.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink