PĂDURÍCE, pădurici, s. f. Diminutiv al lui pădure; păduriță. – Pădure + suf. -ice.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂDURÍCE s. (SILV.) (pop.) păduriță, (reg.) mărunțuș. (O ~ de ulmi.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

păduríce s. f., g.-d. art. pădurícii; pl. păduríci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink