PĂDUREÁN, -Ă, pădureni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de pădure, privitor la pădure; de la pădure, care trăiește sau se găsește în pădure. 2. S. m. și f. Persoană care trăiește într-o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo. – Pădure + suf. -ean.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PĂDUREÁN ~eánă (~éni, ~éne) m. și f. Persoană care trăiește într-o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo. /pădure + suf. ~ean
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PĂDUREÁN s. (reg.) codrean.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pădureán adj. m., s. m., pl. păduréni; f. sg. pădureánă, pl. păduréne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pădurean, pădureni s. m. (intl.) persoană naivă, ușor de înșelat, provenită din mediul rural
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink