PĂDURÁTIC, -Ă, păduratici, -ce, adj. 1. Care crește sau trăiește în pădure; pădureț, sălbatic. 2. Acoperit cu păduri; păduros, împădurit. – Pădure + suf. -atic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂDURÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care trăiește în pădure; de pădure. 2) (despre terenuri) Care este acoperit cu păduri; împădurit. /pădure + suf. ~atic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂDURÁTIC adj. v. împădurit, păduros, sălbatic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pădurátic adj. m., pl. pădurátici; f. sg. pădurátică, pl. pădurátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink