2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

păciuire sf [At: (a. 1761) IORGA, S. D. XII, 73 / Pl: ~ri / E: păciui] 1-2 Împăcare (1-2). 3-6 Pacificare (1-4).

păcĭuíre f. Vechĭ. Acord, învoĭală.

paciui v vz păciui

păciui vir [At: (a. 1650) IORGA, D. B. I, 91 / V: (înv) păcui, pac~ / Pzi: ~esc / E: pace + -ui] (Îrg) 1-2 A împăciui (1-2). 3-4 A pacifica (1, 3). 5 A trăi în bună înțelegere cu cineva, a fi în relații amicale. 6 A se astâmpăra. 7 A se potoli.

păcui2[1] v vz păciui corectat(ă)

  1. În original, greșit accentuat: păcui2 LauraGellner

păcĭuĭésc v. tr. (d. pace). Vechĭ. Liniștesc, împac, împăcĭuĭesc: om păcĭuit, zile păcĭuite.

Sinonime

PĂCIUIRE s. v. astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.

păciuire s. v. ASTÎMPĂR. CALM. ÎMPĂCARE. LINIȘTE. ODIHNĂ. PACE. PACIFICARE. REPAUS. TIHNĂ.

PĂCIUI vb. v. împăca.

păciui vb. v. ÎMPĂCA.

Arhaisme și regionalisme

păciuí, păciuesc, v.t. (reg.) A împăca. – Din împăciui.

Intrare: păciuire
păciuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păciuire
  • păciuirea
plural
  • păciuiri
  • păciuirile
genitiv-dativ singular
  • păciuiri
  • păciuirii
plural
  • păciuiri
  • păciuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: păciui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păciui
  • păciuire
  • păciuit
  • păciuitu‑
  • păciuind
  • păciuindu‑
singular plural
  • păciuiește
  • păciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păciuiesc
(să)
  • păciuiesc
  • păciuiam
  • păciuii
  • păciuisem
a II-a (tu)
  • păciuiești
(să)
  • păciuiești
  • păciuiai
  • păciuiși
  • păciuiseși
a III-a (el, ea)
  • păciuiește
(să)
  • păciuiască
  • păciuia
  • păciui
  • păciuise
plural I (noi)
  • păciuim
(să)
  • păciuim
  • păciuiam
  • păciuirăm
  • păciuiserăm
  • păciuisem
a II-a (voi)
  • păciuiți
(să)
  • păciuiți
  • păciuiați
  • păciuirăți
  • păciuiserăți
  • păciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • păciuiesc
(să)
  • păciuiască
  • păciuiau
  • păciui
  • păciuiseră
paciui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)