PÂRGĂLUÍ vb. v. pârgui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pârgăluí, pers. 3 sg. pârgăluiéște, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se pârgui. 2. a face să se dea în pârgă, să se rumenească.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink